Tantrumul - Crizele de furie ale celor mici: cauze, metode de gestionare și remedii

Crizele de furie ale celor mici, numite și tantrumuri, sunt coșmarul multor părinți. Aceste episoade de plâns intens, cu țipete și refuzul de a coopera sunt des întâlnite la copiii mici - de obicei pentru că nu își pot comunica eficient nevoile și dorințele. Vestea bună este că cel mic va învăța în cele din urmă să-și gestioneze sentimentele și trăirile în moduri mai eficiente, dar până atunci are nevoie de iubire, înțelegere și răbdare din partea voastră. 

Nu vom găsi cuvântul „tantrum” în dex, fiind împrumutat din engleză (temper tantrum- se traduce prin criză necontrolată de furie și frustrare, de obicei la un copil mic). Aceste crize de furie sunt un mod în care un copil mic își manifestă emoțiile puternice atunci când încă nu le poate exprima prin moduri mai potrivite. 

Deși pot fi dificil de gestionat, frustrante și copleșitoare adesea pentru părinți, sunt considerate o parte normală a dezvoltării emoționale a unui copil. Însă, asta nu înseamnă că fiecare copil va avea tantrumuri – incidența lor depinde de mai mulți factori, mai ales de personalitatea copilului. 

În timpul unui astfel de episod de tantrum, copilul poate să plângă intens și necontrolabil, lovește cu mâinile și picioarele, adesea se întinde pe podea, țipă, împinge, lovește, își ține respirația, aruncă anumite obiecte etc. Majoritatea copiilor fac crize de furie într-un anumit loc sau cu o anumită persoană – de multe ori copilul face crize de furie doar când este în preajma unuia dintre părinți. 

Pot să apară de multe ori tantrumuri în public, mai ales când celui mic i se refuză anumite lucruri – precum o jucărie la magazin, un anumit desert sau dacă trebuie să plecați de la locul de joacă. Reacția copilului este disproporțională cu situația reală. De obicei, crizele de tantrum durează 2-15 minute.

Ce cauzează o criză de tantrum? Cei mici încă nu au abilitățile necesare pentru a exprima emoțiile puternice în alte moduri. Cel mai frecvent motiv pentru o criză este că cel mic se simte copleșit emoțional. Copiii mici au toată gama de emoții, la fel ca adulții, cu diferența că nu au deocamdată capacitatea de a le înțelege și de a le gestiona. De asemenea, crizele pot să apară când cel mic nu înțelege anumite lucruri, ceea ce îi spuneți sau ce urmează să se întâmple – mai ales cauza pentru tantrum copii 1 an jumătate sau mai puțin.

Factorii declanșatori pentru tantrumuri pot să includă:

• oboseală;  
• suprastimulare – medii  zgomotoase, agitație etc.;  
• frustrare;  
• foame;  
• disconfort fizic;  
• nevoia de atenție.

De asemenea, ca părinte, și comportamentul tău contează. Copilul are mai multe riscuri de a dezvolta tantrumuri dacă tu reacționezi prea puternic la un comportament negativ sau cedezi la cerințele sale. Practic, va deveni un comportament învățat pentru a obține ceea ce vrea.

Tantrumurile apar de obicei în jurul vârstei de 18 luni (uneori tantrum 1 an) și sunt mai frecvente la vârsta de 2 ani – tantrum 2 ani, de unde și denumirea de „teribila vârstă de 2 ani” („terrible twos ”). Sunt dese și episoade tantrum 3 ani sau 4 ani, dar după vârsta de 4-5 ani crizele de tantrum sunt destul de rare. Astfel de crize de tantrum la copii de 2 ani sunt mai frecvente pentru că cei mici sunt într-un stadiu incipient de dezvoltare din punct de vedere emoțional și lingvistic, și nu își pot manifesta nevoile în alte moduri.

Iată câteva recomandări utile pentru a gestiona eficient o criză de tantrum la copii:

• Cel mai important lucru este să îți menții calmul. Dacă simți că urmează să țipi sau să  devii furios la rândul tău, încearcă să respiri profund și să te calmezi.   
• Vezi care sunt factorii declanșatori pentru criza de furie, care sunt motivele din spatele  furiei. Distrage-i atenția copilului de la situația care îi provoacă furie sau frustrare. Îndepărtează pe cât posibil copilul de situația care îi provoacă tantrumul – de exemplu  zgomot, agitație, mulțime de oameni etc.   
• O strategie utilă poate fi să ignori acel comportament, cu scopul de a-i diminua severitatea – însă, nu lăsa copilul nesupravegheat și asigură-te că nu se rănește și nu deranjează sau rănește alte persoane.  Alți experți sugerează să luăm copilul în brațe și să îi oferim confort și consolare, lucru ce îl poate ajuta să se calmeze. Este important să vezi ce abordare este mai potrivită pentru situația voastră.  
• Când vorbești cu cel mic în timpul unui tantrum folosește un ton neutru al vocii.  
• Validează trăirile și emoțiile copilului. A valida emoțiile cuiva înseamnă a le recunoaște. Nu înseamnă a fi în acord sau dezacord cu sentimentele, doar că îl asiguri că este auzit și înțeles.
• Nu ceda în fața copilului oferindu-i ceea ce își dorește – altfel vei întări ideea că tantrumurile sunt soluția pentru a obține ceea ce vrea.  
• Ce să NU faci: NU pedepsi copilul, nu îl certa, nu îl lovi, nu îl umili, nu îl eticheta drept „rău” și nu spune lucruri precum „sunt supărată pe tine”, „nu te mai iubesc”, „nu mai vorbesc cu tine” etc.  

După ce criza de tantrum trece, vorbește calm cu cel mic despre ceea ce s-a întâmplat, despre  cauze, în termeni foarte simpli, și recunoaște-i și validează-i sentimentele, emoțiile, frustrarea și supărarea. Ajută-l să-și proceseze emoțiile, numind sentiment și motivele din spatele lor. De exemplu, „înțeleg că ai fost supărat și furios pentru că nu am mai putut rămâne la locul de joacă.”

Cei mici își pot exprima crizele de tantrum prin diferite comportamente. Iată cum se poate manifesta tantrum la copii:

• plâns intens (mai ales crize de plâns copii 2 ani);  
• țipete și strigăte pentru a-și exprima frustrarea și nemulțumirea;  
• copil nervos, agitat – crize de nervi;  
• comportament agresiv – lovește, împinge, aruncă etc.;  
• se poate arunca pe podea, lovind cu mâinile și picioarele;  
• refuzul de a coopera;  
• menținerea respirației.

De obicei, tantrumurile se reduc de la sine în timp și nu au efecte negative pe termen lung. Reprezintă o parte normală a dezvoltării copiilor mici și se reduc pe măsură ce învață să-și exprime emoțiile în moduri mai sănătoase. Însă, poate fi indicat să solicitați sfatul medicului dacă tantrumurile sunt foarte severe sau persistă și după vârsta de 4-5 ani. Tantrumurile frecvente și intense pot afecta relația copilului cu părinții, mai ales dacă nu folosiți abordări potrivite de gestionare și prevenție. Este esențial să ajutăm copiii să își înțeleagă mai bine emoțiile pe măsură ce cresc și să le gestioneze eficient.

Deși crizele de furie par adesea să vină fără niciun avertisment, putem uneori să identificăm la timp anumite situații ce pot declanșa un tantrum. Unele sugestii pentru prevenirea sau reducerea crizelor de furie includ:

• Încurajați copilul să folosească cuvinte pentru a-și exprima sentimentele, să numească  emoțiile.  
• Fiți un model pentru copil în ceea ce privește gestionarea sănătoasă a emoțiilor, deoarece aceștia învață din exemplele pe care le văd la cei din jur.  
• Stabiliți o rutină sau un  program consecvent pentru ca cel mic să știe la ce să se aștepte. Evitați factorii declanșatori, precum foame, oboseală, suprastimulare.  
• Observați, complimentați și recompensați comportamentul adecvat.  
• Aplicați regulile în mod consecvent și ferm și explicați motivele din spatele lor în  cuvinte pe care copilul le poate înțelege. De exemplu, înainte de  a merge în parc stabiliți clar cât timp veți petrece acolo și de ce. Înainte cu 5-10 minute, informați copilul cu privire la faptul că în scurt timp va trebui să plecați. De asemenea, la cumpărături discutați cu cel mic înainte că nu îi veți putea cumpăra nicio jucărie sau că își poate alege un singur produs și de ce. 
• Pentru că de multe ori tantrumurile sunt legate de nevoia de a-și manifesta independența, poate fi util să le oferiți celor mici Află care a fost cauza care a declanșat furia celui mic – de exemplu: „vrei să te îmbraci cu tricoul verde sau cu cel albastru?”.

Pentru a putea gestiona eficient și preveni o criză de tantrum este important să identificăm rapid cauza care a declanșat-o. Acest lucru ne poate ajuta să înțelegem nevoile și emoțiile copilului și să intervenim în mod eficient. Pe viitor putem preîntâmpina astfel de situații și în același timp putem discuta calm cu cel mic după ce tantrumul a trecut, pentru a-i valida emoțiile.

Indiferent cât de frustrante și copleșitoare pot fi pentru părinți crizele de furie ale celor mici și chiar dacă uneori poate fi de ajutor să ignorăm acel comportament, este important totuși să fiți prezenți și să le oferiți sprijin emoțional copiilor (trebuie să ignorăm acel comportament, pentru a-i diminua severitatea și durata, dar nu trebuie să ignorăm copilul):

• validați-i sentimentele și trăirile, lucru ce poate ajuta la calmare și reglarea emoțiilor;  
• păstrați-vă calmul - fiți un model de calm și empatie pentru copil;   
• ascultați atent ce are de spus copilul, încurajați comunicarea, puneți întrebări despre ceea ce simte și despre nevoile sale.

De obicei crizele de furie nu sunt un motiv de îngrijorare și sunt considerate o parte normală a dezvoltării celor mici. Însă, există și situații în care poate fi indicat să solicitați sfatul medicului, cum ar fi dacă:

• are crize de furie după vârsta de 5 ani - accese de furie la copii de 5 ani sau peste;  
• crizele par să se intensifice;  
• are crize de tantrum foarte lungi, intense sau frecvente;  
• copilul se rănește sau îi  rănește pe alții în timpul crizelor;  
• își menține respirația sau leșină în timpul unui tantrum;  
• devine violent sau distruge lucruri în timpul crizelor de furie;  
• aveți probleme în a gestiona comportamentul copilului, mai ales dacă vă este foarte greu să vă păstrați calmul.

Crizele de furie apar, în general, mai rar pe măsură ce copiii cresc. Iată câteva informații suplimentare și sfaturi:

• Nu țipați, nu folosiți niciodată pedepse. Deși astfel de crize pot apăsa multe butoane în interiorul nostru și pot fi copleșitoare, este important să ne menținem calmul. 
• Nu minimizați sentimentele și trăirile copilului.   
• Nu cedați în timpul crizei, oferindu-i ceea ce vrea și nu îl mituiți cu dulciuri, jucării etc. – acest lucru va duce la ideea că tantrumurile sunt soluția pentru a obține ceea ce își dorește.  
• Nu uitați că acest amalgam de trăiri și sentimente pe care nu le înțelege și nu le poate  gestiona este înfricoșător și copleșitor pentru copil.  
• Asigurați-vă copilul că este iubit, înțeles, protejat și ascultat. Nu îl certați, nu îl ignorați și nu îl etichetați drept „rău”, „neascultător”,  „obraznic” etc. Vorbiți-i cu blândețe, asigurându-l că sunteți acolo pentru el. 
• De asemenea, tantrumurile NU înseamnă că nu aveți abilități de părinte sau că sunteți un părinte rău.

Purtarea de hăinuțe inconfortabile poate fi un factor declanșator pentru tantrumurile la copii. Hainele care sunt prea strâmte, aspre sau cu etichete și cusături care zgârie pot provoca disconfort și pot declanșa reacții senzoriale. Mulți copii mici au o sensibilitate crescută la senzațiile tactile și pot fi mai sensibili la anumite texturi. În aceste cazuri, purtarea de haine incomode poate fi deranjantă și poate declanșa un tantrum.

În astfel de situații, este important să acordați atenție preferințelor și nevoilor copilului în ceea ce privește hainele și materialele din care sunt confecționate acestea. Evitați îmbrăcămintea inconfortabilă și optați pentru haine din bumbac organic, moi și plăcute la atingere. 

Surse foto: Pexels, Freepik

Referințe:

1. https://www.health.harvard.edu/blog/how-to-respond-to-tantrums-2020051919845
2. https://www.healthychildren.org/English/family-life/family-dynamics/communication-discipline/Pages/Temper-Tantrums.aspx
3. https://www.unicef.org/rosa/stories/handling-temper-tantrums
4. https://www.babycenter.com/toddler/behavior/tantrums_11569
5. https://www.pregnancybirthbaby.org.au/temper-tantrums
6. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK544286/